Da stiu nu am mai scris in ultimile zile….Nu ma bateti…..Dar sa stiti ca nu am mai avut noutati, doar aceleasi ganduri fara sfasit “s-a prins sau nu s-a prins?” V-asi fi facut capul calendar si este inutil, credeti-ma. Si acum simptomele sunt la fel – sunt insarcinata…in luna 13 – dar au aparut si semnele de ciclu. Asa ca acum iar imi este ciuda pe mine – m-am zapacit de tot cu sperantele mele. Si cu cat imi este mai ciuda si cu cat durerile de ciclu sunt mai puternice si cu cat sanii devin din ce in ce mai moi, undeva in sufletul meu se strecoara un alt gand,o alta speranta. Cunosc multe femei care au avut semne de ciclu cand au aflat ca sunt insarcinate. Poate de fapt ceea ce cred eu ca sunt semne de ciclu sunt de fapt semne de sarcina?!?!?! Si asa incep sa-mi rod unghiile si sa astept ziua de maine, cand ar trebui sa inceapa “spotting-ul”. Fug la baie de zeci de ori si verific si ma rog si ies zambind ca inca nu am gasit firisoarele “incriminatoare” de sange J . Si continui sa imi rod unghiile pana la urmatoarea vizita la toaleta si iar ies triumfatoare - pentru inca nu stiu cate minute.
Cineva mi-a spus azi (sau mi-a reamintit) ca eu imi cunosc atat de bine corpul ca am sa stiu din prima clipa cand voi ramane insarcinata. Si am stat si m-am gandit si stiu ca are dreptate. Intrebarea este – sufletul meu plin de sperante si dorinte si asteptari ma v-a lasa intr-adevar sa simt acest lucru? Voi avea puterea sa-mi pun sufletul de-o parte si pur si simplu sa ascult si sa simt ce se intampla? Sau voi continua cu vesnica incercare de a ma convinge ca sufletul iar imi joaca o festa si de fapt nu este nimic???
Cu toate ca STIU acum ca nu sunt insarcinata in suflet inca mai exista o mica speranta care inca ma face sa-mi rod unghiile pentru inca ceva timp. Oricum maine este ziua cea mare – daca nu sunt insarcinata maine seara ar trebui sa inceapa renumitul “spotting”.
Impartaseste acest articol:
DPO 10 – imi rod unghiile !
Cuprinsul seriei: Doua saptamani de asteptare
Da stiu nu am mai scris in ultimile zile….Nu ma bateti…..Dar sa stiti ca nu am mai avut noutati, doar aceleasi ganduri fara sfasit “s-a prins sau nu s-a prins?” V-asi fi facut capul calendar si este inutil, credeti-ma. Si acum simptomele sunt la fel – sunt insarcinata…in luna 13 – dar au aparut si semnele de ciclu. Asa ca acum iar imi este ciuda pe mine – m-am zapacit de tot cu sperantele mele. Si cu cat imi este mai ciuda si cu cat durerile de ciclu sunt mai puternice si cu cat sanii devin din ce in ce mai moi, undeva in sufletul meu se strecoara un alt gand,o alta speranta. Cunosc multe femei care au avut semne de ciclu cand au aflat ca sunt insarcinate. Poate de fapt ceea ce cred eu ca sunt semne de ciclu sunt de fapt semne de sarcina?!?!?! Si asa incep sa-mi rod unghiile si sa astept ziua de maine, cand ar trebui sa inceapa “spotting-ul”. Fug la baie de zeci de ori si verific si ma rog si ies zambind ca inca nu am gasit firisoarele “incriminatoare” de sange J . Si continui sa imi rod unghiile pana la urmatoarea vizita la toaleta si iar ies triumfatoare - pentru inca nu stiu cate minute.
Cineva mi-a spus azi (sau mi-a reamintit) ca eu imi cunosc atat de bine corpul ca am sa stiu din prima clipa cand voi ramane insarcinata. Si am stat si m-am gandit si stiu ca are dreptate. Intrebarea este – sufletul meu plin de sperante si dorinte si asteptari ma v-a lasa intr-adevar sa simt acest lucru? Voi avea puterea sa-mi pun sufletul de-o parte si pur si simplu sa ascult si sa simt ce se intampla? Sau voi continua cu vesnica incercare de a ma convinge ca sufletul iar imi joaca o festa si de fapt nu este nimic???
Cu toate ca STIU acum ca nu sunt insarcinata in suflet inca mai exista o mica speranta care inca ma face sa-mi rod unghiile pentru inca ceva timp. Oricum maine este ziua cea mare – daca nu sunt insarcinata maine seara ar trebui sa inceapa renumitul “spotting”.